ISO 719

Materiale de testare: ISO 719 specifică utilizarea granulelor de sticlă (sau a fragmentelor de sticlă) pentru test, care trebuie să fie sub o formă fin divizată. Testul necesită apă distilată sau deionizată, fără urme de săruri minerale, ca mediu de hidrolizare.
Procesul de testare: Granulele de sticlă sunt plasate într-un vas de testare, unde sunt supuse la o temperatură de 98°C pentru o durată specificată. După acest tratament, sticla este scufundată în apă pentru a-i determina rezistența hidrolitică.
Interpretarea rezultatelor testului: Rezultatele sunt interpretate pe baza aspectului sticlei după tratament. Testul evaluează gradul de atac de suprafață, iar nivelul de rezistență este determinat de cantitatea de dizolvare sau degradare a sticlei observată după tratament.